Main menu

header

Ineditul Festival al Teatrului cu cei mai mulţi admiratori!

...În avalanșa Festivalurilor teatrale din România, unul este absolut inedit. Chiar dacă nu-i de sine stătător, acest Festival a ajuns la ediția a IV-a, tot atâtea câte numără și remarcabila Reuniune de la Chișinău a Teatrelor Naționale din România și Basarabia. Firesc, pentru că Festivalul Teatrului Național de Radio se desfășoară, de patru ani, dimineața, ca un frate al Galei Teatrelor Naționale de pe ambele maluri ale Prutului. Anul acesta, Teatrul Național Radiofonic București a oferit un remarcabil program cu șapte spectacole, două dintre ele, impresionante, dedicate Centenarului Marii Uniri. Este vorba despre două superspectacole-document bazate pe scenariile de profundă ținută emoțională și bogăția faptelor istorice, multe necunoscute, semnate de Mariana Onceanu, în regia artistică a lui Petru Hadârcă și cu impecabilul coordonator de proiect Magda Duțu: „Lumină pentru Basarabia” și „27 Martie 1918 - Întoarcerea Acasă”! Ambele beneficiind de distribuții de elită, cu Ion Caramitru, Rodica Mandache, Mircea Constantinescu, Tache Florescu, Tania Popa și mulți alții. În primul spectacol și cu o extraordinară mărturie verité înregistrată, cea a lui Anton Crihan, deputat în Sfatul Țării! Istorie adevărată, tulburătoare până la lacrimă, trăită, povestită, acum, impecabil, în nobil An aniversar.

Read more: Ineditul Festival al Teatrului cu cei mai mulţi admiratori!

Limba Română, Caragiale şi Eminescu, Stelele Galei Teatrelor Naţionale!

...A IV-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale, din România și Basarabia, desfășurată (19-30 septembrie 2018) la Chișinău, a oferit două premiere absolute. Au participat toate cele 10 Teatre Naționale de pe ambele maluri ale Prutului: 7 din România (București, Iași, Cluj, Târgu Mureș, Sibiu, Craiova și Timișoara), 3 din Republica Moldova (două din Chișinău, Teatrul Național „Mihai Eminescu” și Teatrul Național „Satiricus I.L. Caragiale”, unul din Bălți, Teatrul Național „Vasile Alecsandri). Pentru întâia dată, în Gală toate spectacolele cu piese românești! De la nemuritorul Caragiale la aplaudații Al. Kirițescu („Gaițele”, text montat de Naționalul craiovean), Mihail Sebastian (cu „Steaua fără nume” de la Naționalul din Târgu Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”) și Teodor Mazilu (cu „Proștii sub clar de lună”, producția Naționalului „Mihai Eminescu” din Timișoara), mai tinerii dramaturgi Gabriel Sandu (debutant cu piesa „Tatăl meu, preotul”, montat la Târgu Mureș), Elise Wilk (cu „Avioane de hârtie”, la Naționalul „Radu Stanca” din Sibiu), actrița Ada Lupu, autoarea piesei „Povestea păsării fără cuib”, one-woman-show-ul de la Naționalul ieșean, și alte nume. Nu putem omite „Cealaltă țară”, o interesantă dramatizare a trei dintre romanele semnate de Herta Muller, câștigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură, spectacol realizat în Cetatea Băniei.

Read more: Limba Română, Caragiale şi Eminescu, Stelele Galei Teatrelor Naţionale!

Când artele frumoase înnobilează istoria!

...2018 nu înseamnă An Centenar doar pentru România. Alte 9 țări europene sărbătoresc, în 2018, 100 de ani de la independența lor: Austria, Cehia, Letonia, Lituania, Estonia, Polonia, Republica Moldova, Slovacia, Ungaria. De aici, o superbă Idee născută la București: timp de opt zile (10-17 septembrie), Festivalul Capitalelor Națiunilor Centenare, în București, cu spectacole de toate genurile prin care Artele frumoase au înnobilat Istoria. Un Proiect de toată lauda înscris în zona de deschidere europeană a României şi a Bucureştiului în măsură să transmită un nobil semnal al unităţii europene, al diversităţii şi creativităţii ţărilor din zona Central şi Est europeană, precum şi, dincolo de disensiunile istoriei, valorile umaniste comune. „Festivalul este o întâlnire a identităților și energiilor creatoare, din titlu reținând două idei: Națiuni - independență și unitate - și Centenar - peren”, cum a subliniat Ioan Critescu - directorul Festivalului Capitalelor Națiunilor Centenare și al Muzeului Național al Literaturii Române, scenă a Evenimentului alături de Naționalul bucureștean, Teatrul de Comedie, Teatrul Dramaturgilor Români, Biblioteca Centrală Universitară.

Read more: Când artele frumoase înnobilează istoria!

„Gaiţele“ lui Caragiale!

…Am salutat, în acest colț de pagină, cu sufletul plin, grija Primăriei Capitalei de a dezvolta printr-o diversitate de spectacole, în regim de gratuitate, o frumoasă educație estetică copiilor și tinerilor. A fost, vara aceasta, o reușită ediție, a X-a, a Festivalului Internațional de Teatru Stradal (13 iulie - 5 august). Pe final de Vacanța mare a venit și spectaculosul Festival „Bucureștii lui Caragiale”, ediția a VII-a, în perioada 27 august - 2 septembrie, în Parcul Cișmigiu și Sala Teatrului Ion Creangă, organizator împreună cu Primăria.

Read more: „Gaiţele“ lui Caragiale!

Cum va răsuna Gongul stagiunii de toamnă?

…Dacă este septembrie, automat ne pregătim de noua stagiune teatrală, cea de toamnă, ce se va lansa în jur de mijlocul lunii. Firesc, noul Gong în teatrul românesc ar trebui să rezoneze mai bogat, mai profund cu ideea Centenarului Marii Uniri. Credeam că și în stagiunea de primăvară vom avea spectacole pe măsura Evenimentului, doar s-au făcut atâtea promisiuni și s-au solicitat serioase fonduri. Numai că, la o trecere în revistă a primăverii noastre teatrale, în materie de Centenar nu am reținut decât două spectacole cu adevărat reprezentative. „Treptele Unirii”, un excelent recital de poezie realizat de Emil Boroghină, fiorul Evenimentului pornind de la Eminescu, Alecsandri, Goga, Arghezi, vibrând prin versurile lui Marin Sorescu, Adrian Păunescu, Cezar Ivănescu și mulți alții până la 30 de poeți unul și unul. Spectacol aplaudat la „Nottara”, la Naționalul craiovean și prin Europa.

Read more: Cum va răsuna Gongul stagiunii de toamnă?

Nemuritorii Constantin Tănase şi Grigore Vasiliu Birlic în minunatele Festivaluri de la Vaslui şi Fălticeni

...Două Legende ale Teatrului Românesc: Constantin Tănase și Grigore Vasiliu Birlic, comici nepereche, născuți în Moldova!

...Constantin Tănase, Regele satirei românești, s-a născut la 5 iulie 1880, la Vaslui. A vrut să urmeze cariera militară, dar a fost respins la vizita medicală la Liceul Militar din Iași. El va pune bazele Trupei Cărăbuș, din Capitală, în 1919, și, mai ales, va face din cupletul politic o fascinație virulentă! Poate uita Istoria acel cuplet „Davai ceas” care i-a scandalizat pe gradații Armatei Roșii?!

Read more: Nemuritorii Constantin Tănase şi Grigore Vasiliu Birlic în minunatele Festivaluri de la Vaslui şi...

A XI-a vară „Sub Nori“ minunaţi

…Dacă este august, a venit vremea unuia dintre cele mai interesante Festivaluri internaționale de teatru independent din România: „UnderCloud”! Gală ajunsă la ediția a XI-a, ce se va desfășura, vara aceasta, în perioada 22-31 august, în modernele spații de joc de la „ArCub”, din Strada Gabroveni. Vor fi 35 de evenimente, 13 dintre ele în Secțiunea Concurs. Două secțiuni noi, dans și performance, și participanți de elită din Anglia, Franța, Hong Kong, Israel, Polonia, Portugalia, România (în premieră au fost invitate și teatre independente din afara Capitalei, mai exact din Târgu Mureș, Cluj și Iași). Zece zile cu mult teatru, dans, performance, spectacole-lectură, dialoguri, întâlniri cu personalități celebre din universul Thaliei, lansări de carte, dezbateri, două workshopuri cu regizori de top, unul pentru actori tineri, altul vizând consacrații.

Read more: A XI-a vară „Sub Nori“ minunaţi

Lunga şi fascinanta Istorie a Teatrului Evreiesc de Stat!

…La 19 august se vor împlini 142 de ani de la lansarea întâiului teatru evreiesc profesionist din lume! Se întâmpla în 1876, la cunoscuta grădină ieșeană „Pomul verde”, unde actorul și scriitorul Avram Goldfaden (1940-1908) a prezentat un spectacol cu trupa sa, lansând Teatrul Evreiesc din România! Care, în 1948, a devenit și instituție de stat… O Istorie sub boltă de stele, de la dramaturgi, actori, regizori la spectacole. Piese și dramatizări ale unor reprezentanți de seamă ai literaturii idiş (Şalom Alehem, I.L. Peretz, Mendele Mocher Sforim, Isaac Bashevis Singer, Ephraim Kishon), ale unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (S. Ansky, Iacob Gordin, H. Leivik), dramaturgi evrei din România (Mihail Sebastian, Aurel Baranga, Dumitru Solomon, Alexandru Sever) şi din lume (Arthur Miller, Israel Horovitz, Mario Diament), fără a fi uitați autori celebri ai dramaturgiei universale - Molière, Henrik Ibsen, Bertolt Brecht, Max Frisch, Friedrich Dürrenmatt etc. Un repertoriu de mare ținută ideatică și estetică susținut de o pleiadă de actori de elită, dintre care amintim, printre mulți alții, pe Sevilla Pastor, Dina și Lia König, Carol Feldman, Tracy Abramovici, Mauriciu Sekler, Isac Havis, Samuel Fischler, Sonia Gurman, Leonie Waldman Eliad, Theodor Danetti.

Read more: Lunga şi fascinanta Istorie a Teatrului Evreiesc de Stat!

Unde sunt, pe scenă, tinerii din jurul nostru?

...Un om care bate des sălile de teatru din întreaga țară, ba mai are și doi copii în București, de 19 și 23 de ani, ambii mai și mergând pe la teatru, este mereu preocupat de prezența adolescenților, a tinerilor în dramaturgia și spectacologia din România. Dacă în privința teatrului pentru copii stăm excelent, când vine vorba despre tineret, nu prea ne răsfață repertoriile. Mi-am dus minunații copii la excelentul spectacol de la „Excelsior”, cu piesa englezului Alan Bennett, „The History boys” („Poveste cu parfum de liceu”), remarcabil regizată de Vlad Cristache și interpretată cu mult har de un evantai de tineri actori, stimulați de jocul încântător al celebrului Mihai Dinvale! I-am dus în Templul Thaliei și la excelenta reprezentație a Claudiei Motea în „Pușlamaua de la etajul 13”, jucată în sala Pictură de la Naționalul bucureștean. Încântați, nu însă fără să rețin o întrebare a Mariei, în anul III la Drept: „La o piesă despre studenți nu ne poți duce?”... Am căutat prin memorie, prin repertoriile teatrelor din Capitală și din țară, dar, din păcate, n-am găsit nimic!

Read more: Unde sunt, pe scenă, tinerii din jurul nostru?

Şi Dramaturgia Română onorează Centenarul!

…Dramaturgia română reprezintă, cu unele excepții, un subiect de care multe teatre nu se preocupă. Regizori, mai ales, și directori de teatre afirmă, cu o condamnabilă nonșalanță, că nu există texte românești, fără ca ei să le fi căutat, citit și promovat. Una dintre frumoasele excepții o reprezintă un actor, regizor și director de teatru, Petru Hadârcă, omul care conduce pasionat Naționalul „Mihai Eminescu” din Chișinău. După ce a aruncat un minunat Pod de teatru peste Prut între Naționalul Nr. 1 din Basarabia și Prima Scenă românească, Naționalul bucureștean, condus de Ion Caramitru, acum se pregătește de a IV-a Reuniune a Teatrelor Naționale din România și Republica Moldova. Cele șapte Teatre Naționale din România (București, Iași, Cluj, Târgu Mureș, Sibiu, Craiova și Timișoara) și trei Teatre Naționale din Basarabia, două din Chișinău („Mihai Eminescu” și „Satiricus I.L. Caragiale”) și unul din Bălți („Vasile Alecsandri”) se vor întâlni, toamna ce vine, în perioada 18 septembrie - 1 octombrie, în Basarabia, la a IV-a Gală. Una cu totul aparte, numai cu texte românești, un respectuos Onor pentru Centenarul Marii Uniri!

Read more: Şi Dramaturgia Română onorează Centenarul!

„Când s-o-mpărţit norocu’“

...De vremuri, ținutul Balcanilor a fost unul aparte, la porțile Orientului, cu timp mereu fierbinte, pe un „butoi cu pulbere”, cu violențe și trădări, trame, drame fără sfârșit. De unde și cultura zonei, trepidantă, cu dramatism și șarm anume. Există și o Dramaturgie a Balcanilor, dezvoltată mai târziu decât muzica, dansul sau romanul, dar cu un aer inedit căutat de europeni. Unul dintre dramaturgii Balcanilor, mult jucat în lume, este macedoneanul Dejan Dukovski, născut în 1969, la Skopje, prezent cu succes și pe scene din România. Scriitorul pentru care „Balcanii nu-s morți” a apărut, acum patru ani, pe scena Naționalului bucureștean, cu piesa tumultuoasă „Butoiul cu pulbere”, o tragicomedie neagră, dintr-un univers balcanic dur, în limbaj și gest, cu viața sub violență, în umbra crimelor absurde. Totul e tensionat, nu mai are sens, e un fel de „joc al vieții și al morții” în Sud-Estul Europei din postcomunism. În spațiul acesta balcanic, unde veselia însoțește drumul spre groapă, unde muzica și dragostea de viață reprezintă un mod de a fi, clipa se află în așteptarea unei mici scântei ca totul să devină explozie și implozie. Cu acest sentiment am privit, la premieră, în 2014, spectacolul de profunzime realizat de Felix Alexa pe întâia scenă a țării, jucat cu patos de Răzvan Vasilescu, Marius Manole, Marius Bodochi, Crina Semciuc, Alexandra Sălceanu, Victoria Dicu etc.

Read more: „Când s-o-mpărţit norocu’“