de Dana Purgaru
Unii au auzit până acum doar despre găluștele din supe și s-au delectat numai cu formele lunguiețe ale acestora. Alții, mai tradiționali, cunosc și găluștele cu prune, iar curioșii au gustat măcar o dată acest preparat sub formă de papricaș. Însă cam aici se oprește lista de rețete cu găluște pe care le prepară majoritatea gospodinelor. Totuși, ea poate fi mult mai generoasă cu puțin mai multă imaginație și spor în bucătărie.
Read more: Găluşte în felurite chipuri
de Raluca Grințescu
Cum toamna și-a intrat în drepturi, bunii gospodari se pregătesc de iarnă. Cămara are acum o atenție specială. Vă prezentăm câteva reţete de conserve și murături inedite.
Read more: Murături inedite
de Adrian Dumitru
Bezelele se numără printre preferatele iubitorilor de dulciuri foarte... dulci. Şi acest desert, ca multe altele dintre cele preparate în casă, are o tradiţie străveche. Pe vremurile în care varietatea de dulciuri nu era atât de mare ca astăzi, bezelele nu lipseau de la nicio aniversare sau petrecere. Iată câteva reţete deosebite.
Read more: Dulcegării romantice: bezele
de Diana Georgescu
Brânzeturile sunt nelipsite în bucătăria fiecărui popor, ele adăugând savoare preparatelor tradiționale sau felurilor de mâncare cel mai frecvent consumate. Aproape fiecare dintre brânzeturile reprezentative ale altor popoare își găseşte corespondentul în gastronomia noastră, astfel încât nu va fi greu să realizați câteva preparate delicioase.
Read more: Preparate speciale cu branzeturi
de Raluca Grințescu
Printre deliciile toamnei se numără și dulcețurile aromate, pe care vă invităm să le preparați spre a le servi celor dragi.
Read more: Dulciuri la borcan
de Dana Purgaru
Unul dintre obiceiurile cel mai des practicate toamna, când bogăția de pe tarabe se află la apogeu, este prepararea conservelor pentru sezonul rece. Fie pentru a profita de prețurile mici și a evita cheltuielile mari de peste iarnă, fie pentru că țin să cunoască întru totul ceea ce se află în spatele alimentelor din farfurie, gospodinele trebăluiesc de zor în această perioadă și caută noi și noi metode de a păstra cât mai bine prospețimea și aroma legumelor. Iată câteva rețete mai puțin știute, ce vor decora mesele de Sărbători și vor deveni subiect „de poveste” printre membrii familiei și oaspeți.
Read more: Conserve „de poveste“
de Raluca Grințescu
Pristolnicul (Abutilon theophrasti), cunoscut și ca floarea-pâinii sau crucea-pâinii, este o plantă erbacee malvacee ale cărei fructe se întrebuinţau drept pecete pentru modelarea pâinilor ceremoniale. Obiceiul de a însemna pâinea nu aparţine doar creştinilor, chiar dacă nouă ne sunt familiare pâinicile şi turtele ştampilate cu pristolnice de lemn sau de piatră, cu însemne chirilice, aduse la biserică la sărbători, la nunţi şi la înmormântări.
Read more: Floarea pâinilor: pristolnicul
de Raluca Grințescu
Piciorul-caprei, denumită și căpriță sau spanac sălbatic, des considerată o simplă buruiană, planta este cunoscută în țările de limbă engleză sub numele de „lamb’s quarters” și are o revenire spectaculoasă în alimentația modernă. Prin piețele vestice, un kilogram din aceste ierburi ajunge până la 5 dolari. Planta este cunoscută și consumată în Europa și în Orient încă din Antichitate.
Read more: Piciorul-caprei - specialitate culinară
de Raluca Grinţescu
Toamna are parfum de castane prăjite. Tarabagiii te întâmpină cu binecunoscutele „coroabe” coapte pe jar, iar gospodinele prepară din ele gustosul piure, o delicatesă care îi poate îmbuna și pe cei mai drastici critici culinari. În țările vestice, cum ar fi Italia și Franța, bucătarii marilor restaurante folosesc castanele pentru a umple pieptul de curcan sau pentru a pregăti o excelentă salată cu varză de Bruxelles și bacon. Pentru cei care doresc să experimenteze în bucătăria proprie, acum e momentul!
Read more: Reţete delicioase cu... castane
de Dana Purgaru
Bucătăria grecească din Antichitate era caracterizată de simplitate. Ocupați în cea mai mare parte a timpului cu agricultura și cu creșterea animalelor, sub arșița soarelui, locuitorii Eladei se înfruptau în special cu fructe și legume proaspete ori gătite ușor împreună cu brânză, iaurt, pește și fructe de mare, carne de oaie cu preponderență, ulei de măsline obținut în comunitățile locale, ierburi aromatice, pită aburindă, semințe și, bineînțeles, vin de casă și ouzo. Și în ziua de astăzi dieta mediteraneană este considerată cea mai sănătoasă din lume, în special dacă se bazează pe cât mai multe salate și fructe proaspete. Există însă și alte feluri de mâncare de la poalele Olimpului gustoase și ușor de gătit. După ce în numărul trecut v-am prezentat modul de preparare pentru Saganaki, Pastisio, ciorbă de pui à la grec, Bouyourdi, Bakaliaros Plaki, Spanakopita și Galatopita, în acest număr vă dezvăluim secretul altor delicii grecești.
Read more: Delicii de la poalele Olimpului (II)
de Dana Purgaru
Bucătăria grecească din Antichitate era caracterizată de simplitate. Ocupați în cea mai mare parte a timpului cu agricultura și cu creșterea animalelor, sub arșița soarelui, locuitorii Eladei se înfruptau în special cu fructe și cu legume proaspete ori gătite ușor, împreună cu brânză, iaurt, pește și fructe de mare, carne de oaie cu preponderență, ulei de măsline obținut în comunitățile locale, ierburi aromatice, pită aburindă, semințe și, bineînțeles, vin de casă și ouzo. Și în ziua de astăzi, dieta mediteraneană este considerată cea mai sănătoasă din lume, în special dacă se bazează pe cât mai multe salate și fructe proaspete. Există însă și alte feluri de mâncare de la poalele Olimpului, gustoase și ușor de gătit.
Read more: Delicii de la poalele Olimpului (I)
de Dana Purgaru
Unul dintre cele mai așteptate delicii ale naturii pe timp de vară, şi nu numai, este roșia. Nativă din zona Mexicului și a Peru, unde este numită „tomatl”, aceasta a ajuns în câteva mii de ani să fie cultivată la aproape toate latitudinile și ocupă astăzi circa o treime din suprafața consacrată legumelor. Din punct de vedere botanic, roșia este considerată un fruct, și pe bună dreptate, deoarece o tomată crescută natural, foarte coaptă, dulce-acrișoară, suculentă și totodată cărnoasă, se poate mânca ca atare, având un gust complet. Totuși, roșiile sunt excelente și gătite și se poate spune că nu există meniu care să nu cuprindă un fel de mâncare preparat cu minunatele acestea.
Read more: Delicii de sezon, cu tomate
de Silviu Ghering
România este una dintre marile țări viticole ale lumii, cu o suprafață de 243.000 de hectare de vie (242.000 de hectare de vii pe rod, la care se adaugă 1.000 de hectare de vii tinere). Plantațiile pentru struguri de vin ocupă 82% din suprafața viticolă totală, iar producția de vinuri este de 4 până la 6,5 milioane de hectolitri anual. Potrivit Organizației Internaționale a Viței-de-Vie și Vinului, 80% din totalul producției de vin la nivel mondial este dată de 15 țări. România face parte din acest top select, ocupă locul 12, cu o producție medie de 5,2 milioane de hectolitri anual.
Read more: Bun îi vinul ghiurghiuliu!
de Dana Purgaru
În Dicționarul Explicativ, șerbetul este descris drept un preparat alimentar făcut din sirop de zahăr bine legat și frecat, colorat și aromat cu diferite esențe sau sucuri de fructe. Însă, în Dicționarul Gusturilor, pe care fiecare dintre noi îl poartă în suflet, șerbetul este, cu siguranță, un preparat ce amintește de copilărie, de vacanțe, de bunici, de vizite și de veri toride, îndulcite cu celebrul desert răcoros servit pe lingură și scufundat în apă rece ca gheața. Și pentru că uneori este bine să devenim nostalgici, mai ales atunci când vremea ne toropește, vă prezentăm câteva rețete de șerbet așa cum numai bunicile noastre știau să le prepare.
Read more: Desertul răcoros al copilăriei noastre: serbetul
de Raluca Grințescu
Menta (izma) este numele unei plante erbacee dintr-o familie parfumată, veselă şi proaspătă, Laviate, alături de rudele sale: menta creață, menta-piperată şi busuiocul cerbilor, de la care se utilizează frunzele şi vârfurile înflorite, în scop terapeutic şi gastronomic. I se mai spune piperiță, adică iute, piperată, datorită gustului şi mirosului înţepător, care se pot simţi dacă tulpina sau frunzele sunt tăiate.
Read more: Deserturi mentolate
de Raluca Grințescu
Unele flori sunt nu numai frumoase, dar şi bune de mâncat. Acestea sunt consumate din timpuri mai vechi. Încă există reticenţe la unele persoane, care, dacă văd un fel de mâncare ornamentat cu flori proaspete, nu ştiu dacă să mănânce sau nu şi decorul. Există câteva flori care pot fi consumate atât proaspete, cât şi gătite. În comerţ este destul de greu să le găsiți, dar se pot cultiva în propria grădină.
Read more: Flori... comestibile
de Gabriela Niculescu
Vara este anotimpul în care se consumă cea mai mare cantitate de înghețată. Fie că o preferați pe cea cu aromă de fructe, de vanilie sau de ciocolată, trebuie să știți că ea poate deveni un ingredient ce poate sta la baza unor deserturi delicioase. Nu vă sfiiți să încercați combinații ce par, la prima vedere, imposibile. S-ar putea să aveți surprize plăcute!
Read more: Desert de vară cu inghetata
de Gabriela Niculescu
Băuturile pe bază de îngheţată sunt un deliciu recomandat în timpul verii. Cei mai mulţi oameni aleg vara, pentru a se răcori, băuturi şi alimente reci, care să îi ajute să reziste caniculei. Nu ştiu însă că în această perioadă sunt recomandate băuturile calde. Consumul de alimente reci duce la un dezechilibru al temperaturii centrale a organismului, care va produce şi mai multă căldură în lupta de a reveni la echilibrul termic normal. Vara aceasta vă propunem trei reţete de băuturi calde pe bază de îngheţată, pentru a contracara efectele neplăcute ale caniculei. Foarte simplu de realizat, reţetele sunt variate şi potrivite pentru toate gusturile.
Read more: Băuturi cu îngheţată pentru vreme caniculară
de Diana Georgescu
Amestecul de ingrediente proaspete și sănătoase, îmbinat cu aromele condimentelor meridionale, a devenit familiar în rândul populației noastre, astfel încât bucătăria tradițională spaniolă a câștigat din ce în ce mai mult teren. Am păstrat denumirile originale ale celor mai îndrăgite produse, pentru a aduce un plus de savoare binemeritat.
Read more: Preparate tradiţionale spaniole
de Gabriela Niculescu
Răzvan Dan Savu (medalion), bucătar-șef la restaurantul „Valea cu Pești” de pe Transfăgărășan, ne-a oferit una dintre rețetele sale savuroase, excelentă pentru o masă deosebită alături de cei dragi. În ciuda faptului că este delicioasă, iar felul în care arată îi poate impresiona până și pe cei mai mari critici culinari, calcanul umplut se prepară destul de ușor. Pe lângă un calcan de aproximativ două kilograme, iată care sunt ingredientele și modul de preparare pentru patru porții sățioase.
Read more: Calcan umplut ŕ la Răzvan Savu
de Carmen Ciripoiu
În plină vară, micuțele bobițe de culoarea rubinului, înzestrate cu o aromă inconfundabilă, ne oferă delicii gustoase, dar mai ales sănătoase. Rețete inedite și delicioase cu zmeură găsiți în rândurile de mai jos.
Read more: Delicii cu zmeură